De când jucăm partida asta
mi-ai luat pe rând pionii toţi
şi turnul de-apărare.
Pe celălalt m-ai ajutat, galant,
piesă cu piesă să-l dărâm.
Cu mâna ta le-ai aşezat, pe rând,
şi-ai făcut din ele cărare
în alb şi negru de la inima mea
până la inima ta.
Le-ai mai ciobit pe cele negre
cu copitele grele
ale cailor de piatră,
le-am mai spălat pe cele albe
cu lacrima străvezie
a cuvintelor ce m-au rănit.
Mi-au rămas, nărăvaşe, iepele
cu crupa strălucitoare
şi glezne subţiri
şi doi nebuni cu capete tari
ce-aleargă bezmetici
numai pe diagonală şi râd
diabolic, ca doi nebuni ce sunt.
Azi am făcut cafeaua amară
şi aromată, cum ştiu că-ţi place.
Ţi-am aşezat ceaşca în dreapta
şi-am luat o gură, împrumut.
Regina mi-e nerăbdătoare, mut.
Şah.
Amăgiri 
Am pus ochii pe regină. Gardă! 😉
ApreciazăApreciat de 1 persoană
De preferat pare a fi un „pat”
În care nici o piesă nu se mai vrea mutat,
În care nici un jucător nu pierde, nu câștigă,
Și-n care n-ai să pierzi regina, nici pe rigă!
Frumos jocul de șah ce ne-ai lăsat!
Regină ești. Pe rege l-ai certat
Că prea ades e plecat în război
Și nu aveți timp să mai stați, voi doi.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mai e până acolo Mugur, frumusețea jocului stă în mutări imprevizibile. 🙂
ApreciazăApreciază
E drept, frumusețea jocului constă în imprevizibilitatea lui. Dar la șah, în mod special, se joacă prin previzionarea a 5, 10 mutări înainte, ba uneori chiar până la finalul, devenit previzibil, al jocului.
ApreciazăApreciază
Da, dar mutarea adversarului poate să-ți dea peste cap tot raționamentul și-o iei de la capăt. Jocul minții, nu?
ApreciazăApreciază
Totdeauna mutarea adversarului îți poate da bătăi de cap, îți poate răsturna întreg raționamentul. Pentru că nu totdeauna mutările se fac rațional.
Și atunci, în acest joc al minții, trebuie să raționezi și să prevezi până și iraționalul. Poate că tocmai în asta constă frumusețea și forța acestui joc al minților deschise și puternice.
ApreciazăApreciat de 1 persoană