Simţeam seva urcând vie,
învolburată, până în inimă
şi inima-mi creştea
ca pâinea dospită
în cuptorul verii.
Îmi înălţam crengi.
Le priveam cu mirare
cum înmuguresc şi
pulsează verde viu.
Cerul chiuia
cu tril de ciocârlie,
avea albastru crud în ochi
şi-mi lepăda o stea în palmă.
Mi-o puneam în buzunarul de la piept
deasupra sânului stâng
şi luminam auriu s-ademenesc
firul de iarbă.
Iarba se-nălţa cântând.
Înfloream.