era-ntr-o primăvară, devreme


Îmi crescuseră crengi,
mă agățam cu ele de cer
și ceru-și oglindea stelele
în florile mele.
Îmi curgea seva prin vene,
pulsa de viață ca inima unui copil
în pîntecul mamei,
o auzeam cum urcă din adîncul
pămîntului, cum împunge mugurii
sub scoarță și ei răsar
cum înmuguresc coarnele iezilor
scăpați de cuțitele lungi ale călăilor
deghizați în păstori.
Pămîntu-mi respira prin rădăcini
iar eu țineam în brațe ceru-ntreg.
Era-ntr-o primăvară, deveme,
înainte de răsărit.20190405_104126