îmi pleci
şi nici nu vrei să ştii
cît de amară va fi cafeaua
în dimineţile tîrzii,
cît cenuşiu
va aduna privirea în zilele pustii,
cît întuneric
vor pune peste pleoape nopţile
în care nu vei mai veni.
ştiu c-ai să pleci oricum
şi poate-un gînd stingher
se va opri o clipă-n urma ta,
cît să privească mîndru înapoi.
cu ploaia te petrec
şi tac
dar tu să nu uiți drumul
şi să te-ntorci să mă petreci
cînd voi pleca acolo, departe, 
sub nori .