Azi ne imaginăm, doar


Hai să ne imaginăm că în familia de alături lucrurile nu sunt aşa cum ar trebui să fie. Că viaţa lor e plină de lipsuri, că de pe masă lipseşte adeseori şi pîinea, că au copii mulţi şi n-au cu ce-i îmbrăca. Cazurile sunt frecvente. Ce faceţi? Din cînd în cînd, de sărbători, le duceţi ceva de mîncare. Din cînd în cînd îi luaţi pe cei mici la masă cu voi. Din cînd în cînd îi mai împrumutaţi cu bani, dar nu se poate totul la infinit. Sărăntocii mai trebuie să mai şi muncească, nu pot sta să primească doar mură în gură şi să toarne copii pe bandă rulantă. Cu timpul vă faceţi că nu-i mai vedeţi, nu vă mai impresionează suferinţa şi lipsurile lor. Nu-i aşa?

Să ne imaginăm că vecina de alături are un bărbat bătăuş şi nemernic. Poate fi beţiv, poate nu, dar sigur e un bătăuş. Se aud des ţipete, certuri violente, bufnituri din casa lor, ea plînge şi cere îndurare, sau tace, dar o întîlneşti dimineaţa pe scară cu ochii umflaţi şi vineţi. Ce faci?
Eşti discret(ă), te faci că nu observi, o tratezi ca de obicei. De ce să o întrebi cum este? Poate crede că vrei să rîzi de ea. De ce să-i oferi sprijinul? Să te legi la cap fără să te doară? Mai bine reduci relaţia la strictul necesar, ca să nu ai probleme. Dacă înainte vă mai vizitaţi, mai apucaţi să beţi o cafea împreună cît se jucau ăia mici, din momentul în care a apărut cu semne găsiţi pretexte să vă îndepărtaţi, deveniţi brusc extrem de ocupaţi. Aveţi liniştea voastră de bine de rău, ce vă trebuie problemele altora? Pe el îl salutaţi cu deferenţă, ca şi înainte, ba parcă mai merge adăugată şi o umbră de respect, aşa, suplimentar, ca să nu-şi dea seama că ştiţi ce ce-i în stare. Dacă vă treziţi cu el la uşă?
Uite aşa persoana abuzată rămîne singură. La autorităţi nu îndrăzneşte să apeleze, că ăştia vin, rînjesc, dau o amendă şi-o lasă tot cu agresorul.
Ştiţi cum e să trăieşti zilnic cu frica în sîn? O perioadă încerci să-i intri în voie, să faci totul aşa cum îi place, numai că lui nu-i place nimic din ce faci tu. Va găsi tot timpul sămînţă de scandal. O privire, un gest, un zîmbet, un strop de apă pe obraz, o scamă pe haină sau pe covor, o lacrimă. Toate sunt motive de jigniri şi lovituri. Toate.
El nu e fericit decît cînd victima-i zdrobită, la pămînt, cînd vede că lovitura lui a nimerit în plin şi a lăsat-o fără aer. Nu trebuie să fie neapărat pumn. Poate fi vorbă, poate fi abuz sexual. Asta nu e de conceput într-o familie, nu? Cum să spui c-ai fost abuzată sexual de soţul tău, el doar are dreptul asupra ta din moment ce te-a luat.
Zi după zi, persoana aflată în nevoie ajunge să nu mai vadă lumina, totul în jur se întunecă. Nu mai vorbeşte, se ascunde de lume, ajunge să se urască pentru că există şi suferă şi e neputincioasă. Că nu poate pleca, că n-are unde se duce, că nu se poate întreţine singură, că n-are curaj.
Ştiţi cît macină lipsa de curaj?

Te culci cu gîndul să scapi, te trezeşti cu gîndul să scapi. Mintea ta lucrează febril şi nu găseşte nicio portiţă. Atunci singura cale onorabilă să ieşi din viaţa ta mizeră e să-ţi iei zilele. Cînd se înfige gîndul ăsta în creier, nu mai e decît un pas pînă la decizia finală şi totuşi trec ani pînă să-ţi aduni tot curajul ca s-o faci. Ani în care toţi cei din jurul tău ar putea să te ajute. Nu să te ducă la un spital de boli nervoase şi să te lase acolo, ci să-ţi fie alături, să te iubească, să te accepte, să întindă mîna să te scoată din întuneric. Nimeni n-o face, însă. Oamenii sunt prea ocupaţi cu existenţele lor mărunte.
În momentul în care ajungi să ai curajul şi să duci la capăt gestul nebunesc, toţi se miră. Vaaai, că n-am crezut că va face asta. Era cam abătut(ă), dar nici chiar aşa. Ieri am vorbit, părea ok. Se mai certau şi ei ca oamenii, din cînd în cînd, dar cine s-ar fi gîndit că se omoară? Toţi avem necazuri, nimeni nu e fericit, dar uite, noi rezistăm, suntem eroi, mortul de ce n-a putut?
Da măi, mortul e tot timpul vinovat. Vinovat că în singurătatea şi disperarea lui n-a fost în stare să se adapteze, să ajungă erou. Nu l-a ajutat nimeni în timpul vieţii, de ce l-ar înţelege în moarte?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.