această ultimă cafea amară


Hai să bem în doi această
ultimă cafea amară.
Uite, ne așezam la masa asta rotundă
și scoatem pe rînd toate nimicurile
pe care le-am adunat prin buzunare,
cum își scot copii bilele colorate
pe care le cîștigă la joc.
Lasă-mă să scot eu
prima batistă albastră.
Nu te uita că e uscată,
poartă în ea toate valurile
mării de lacrimi plecate
să te caute prin lume,
scoate și tu scrisorile
cu hîrtia îngălbenită de vreme
și hai să facem schimb.
Ia tu marea cu lacrimile,
dă-mi înapoi dragostea cu scrisorile
și iartă-mă că n-am știut
să scriu mai frumos
iubirea asta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.