Ce-ar fi de mîine ne-am trezi
şi am afla
că lumea s-a schimbat definitiv
şi s-a întors la început,
pe vechiul drum?
Pămîntul invers s-ar roti
şi soarele ar răsări
de la apus,
în vară ar ninge ca-n poveşti
şi-n iarnă teii-ar înflori,
de-aramă primăvara ar fi
şi toamna ar purta pe frunte ghiocei,
ca o doamnă din alt veac
demult apus
iar noi ne-am naşte bătrîni
şi-am merge şontîc spre tinereţe,
apoi am alerga în sprint uşor
către adolescenţă şi ne-am încheia
apoteotic drumul în uterul matern,
transformîndu-ne într-o zi în celula
ce nu se mai divide.
Şi totuşi, ce-ar fi dacă-ntr-o zi,
pămîntul s-ar opri
şi soarele ar îngheţa stingher
la răsărit?
Amăgiri 