Într-o toamnă


O să-mi lepăd într-o toamnă
toate visele şi aşa dezvelită,
cu umerii goi,
o să-mi adun rădăcinile,
o să-mi strîng crengile
goale la piept şi o să plec
ca şi cum n-aş fi fost.
În locul meu va rămîne,
un timp, rana. În jurul ei
vor creşte înalţi,
stejarii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.