Uneori mi se face o teamă
cumplită c-ai să mă uiţi.
Privesc în ochii tăi
şi-aş vrea să întorc timpul,
să mă mai nasc odată,
să te visez în nopţi
cu lună plină în obraji.
Ţi-aş recunoaşte mâinile
fără să mă rătăcesc
prin dezmierdări străine.