Lumea se împarte niciodată egal,
în dreapta oameni răi,
în stînga oameni buni,
luptători şi inamici,
fiecare are dreptatea de parte lui,
fiecare are dreptul să-şi poarte
dreptatea pe umeri,
să-şi cureţe arma şi să lovească
în numele ei,
în numele păcii viitoare
în care adevărul va fi reîncoronat,
totdeauna adevărul învingătorului,
niciodată al învinsului.
Lumea se împarte niciodată egal
în noi şi ei,
buni şi răi,
doar la mijloc păşim pe sîrmă noi,
naivii ce vedem adevărul deformat
şi greşeala tuturor,
nouă ne pică lacrima pe graniţă
şi-amestecă cerul cu pămîntul
în oale de lut,
în noi se înfig flămînde
primele săgeţi,
noi suntem răgazul pe care Dumnezeu
îl acordă luptătorilor să-şi scoată
din ochi bîrna ce-i împiedică
să vadă inamicul,
pe sîngele nostru se întemeiază
fragila pace a lumii pentru că
doar în sufletul nostru încă
se mai nasc copiii Omului.