Uneori mă împiedic în zbor,
ca un pescăruș cu aripile legate,
deasupra mea cerul își agită apele,
sub mine se zbat valurile
vieții, doar eu mă chinui
să scap, să tai aerul
cu pieptul gol,
să privesc lumea ca pe un glob cald
de sticlă albastră.
Alteori mă trezesc frumoasă.
Ca un copil ce deschide ochii
rîzînd cînd prima zăpadă
se așterne cuminte încă din zori.
După aceea, degeaba
vin furtuni și pietrele ascuțite
îmi sparg lacrima în stropi,
soarele răsare din nou
doar pentru mine,
pentru că
uneori mă trezesc frumoasă.